Mesopotamia // Mesopotamia

Denne teksten Mespoptamia finnes på flere språk. Teksten er hentet fra Zmekk.no. Den er tilpasset og oversatt til flere språk av morsmål.no etter avtale med Bergen kommune. Tanken er at teksten skal være et supplement til andre læremidler og andre aktiviteter i opplæringen. Det er altså ikke meningen at disse ressursene skal stå alene, men at de kan brukes i innledning til arbeid med temaet.

Teksten kan, for eksempel, brukes sammen med tospråklig lærer for å aktivere elevenes kunnskaper om temaet, og å bidra til at eleven lærer fagspråk.

Scroll nedover for å finne flere ressurser.

Fluviile Eufrat și Tigru sunt situate, în zilele noastre, pe teritoriul țărilor Turcia, Irak și Siria. Acum 6 000 de ani, aceste regiuni erau denumite Mesopotamia, ceea ce înseamnă «pământul dintre fluvii».

Harta indică unde se afla Mesopotamia comparativ cu regiunile geografice din zilele noastre.

În această regiune, clima a fost întotdeauna caldă și plăcută, dar și foarte uscată. Cu toate acestea, de aici provine o mare parte din fructele vândute în Norvegia. Regiunea este fertilă. Dar cum poate această regiune să fie atât de uscată și, în același timp, atât de fertilă?

După cum probabil ai ghicit, fluviile sunt explicația. Fără aceste fluvii vaste, zona ar fi avut mai mult deșert și, ca urmare, aproape nimic nu ar fi putut crește acolo.

Illuastrasjon som viser det en bygning, ørken og dyrket området ved eb elv. Skal illustrere en bygning og dets plassering i datidens mesopotomia — _{Fluviile ofereau posibilitatea de a cultiva solul și de a culege recolte îmbelșugate.}

În timpul primăverii, când zăpada din munți se topea, fluviile provocau inundații. Nivelul apei creștea și se revărsa peste maluri. Când nivelul apei scădea, iar fluviile reveneau la cotele normale, rămânea în urma lor un nămol fertil pentru câmpurile agricole. Acest nămol conținea un sol bun și nutritiv.

Populația din Mesopotamia a dezvoltat numeroase tehnici și instrumente de folosire a apei în mod cât mai util. Cu toată cantitatea de apă pe care o aveau, puteau fertiliza solul și puteau cultiva aproape orice își doreau. De asemenea, se găsea mult pește în apa fluviilor.

Primii agricultori

Locuitorii din Mesopotamia au fost primii agricultori. Ei au fost cei dintâi care au început cultivarea grâului. Cu ajutorul aratului, irigațiilor si al îngrășămintelor, au descoperit că solul poate deveni extrem de fertil. Iar acest lucru le permitea să recolteze grâu de mai multe ori în decursul unui an. Culturi mai mari și hrană mai multă, însemna că aceștia reușeau să culeagă și să-și depoziteze alimentele pentru utilizare ulterioară. De asemenea, pentru a-și ușura munca, se foloseau de animale precum boul și calul. Populația din Mesopotamia a fost prima care a început să folosească animale domestice.

Bilde av hvete korn — Locuitorii din Mesopotamia au fost primii agricultori.

Bilde av en Ziggurat, et tempeltårn i Ikrak — Locuitorii din Mesopotamia au fost primii agricultori.

Mulți alegeau să se mute în Mesopotamia datorită nivelului de trai bogat de acolo. Astfel, au apărut primele orașe din lume. Lucrul acesta a avut loc cu mii de ani în urmă. Treptat, orașele au devenit din ce în ce mai bine organizate, având, de asemenea, școli și armată. Mesopotamia este renumită pentru templele sale, numite zigurate, cât și pentru alte edificii uimitoare. Locuitorii aveau multe ocupații diferite. Populația din Mesopotamia este denumită de unii ca fiind primii oameni de cultură.

Invenţii

În sudul îndepărtat al Mesopotamiei, se afla ținutul Sumer. Sumerienii au descoperit multe invenții importante, inclusiv în matematică și geometrie. Ei au creat un sistem de numerație, având baza 60. O parte din el îl folosim în continuare în ziua de astăzi. O oră are 60 de minute, iar un minut are 60 de secunde. Cercul este de asemenea împărțit in 360 de grade.

Bilde som viser urgammel kileskrift fra Meopotamia — Sistem de numerație cu 60 ca bază.

Între anii 3500 și 3000 î.Hr., sumerienii au dezvoltat un sistem de scriere, numit scrierea cuneiformă. La început, scrierea cuneiformă era formată din imagini numite pictograme. În cele din urmă, a fost simplificată, iar imaginile au fost înlocuite cu semne. Sumerienii scriau pe tăblițe de argilă și piatră. Arta scrisului s-a răspândit înspre est și vest, inclusiv în Egipt. Printre alte invenții, mai putem numi, spre exemplu, roata și plugul. De asemenea, ei sunt cei care au adăugat chilele la construcția bărcilor, astfel ca bărcile să nu se răstoarne atât de ușor, și au început să folosească pânze, pentru a nu mai vâsli tot timpul.

Orașe

Sumerienii au construit orașe magnifice. Cel mai mare oraș din Sumer era numit Uruk. Un alt oraș comercial important și cu acces la mare, purta numele de Ur. Adesea, fiecare oraș reprezenta un stat propriu, cu un rege propriu. Regii aveau multă putere, deoarece erau, în același timp, și lideri religioși. În orașe locuiau regele, slujitorii săi, preoții și meșteșugarii.

Adesea, existau ziduri în jurul întregului oraș pentru a-l proteja de dușmani. Țăranii care locuiau în zonele orașului erau nevoiți să plătească impozite regelui sub formă de cereale, carne, pește și legume. Sumerienii nu foloseau bani pentru a obține bunuri. Ei foloseau schimbul de bunuri pentru a face rost produsele nev. Negustorii navigau spre alte țări pentru a face schimb de cupru și aur. Meșteșugarii făceau schimb de bunuri, primind alimente pentru ceramică, bijuterii, îmbrăcăminte și alte diverse articole folositoare.